Pe rețelele de socializare au apărut anunțuri cu sigla unei bănci comerciale din Republica Moldova, în care apar și fotografiile președintei țării Maia Sandu și premierului Natalia Gavrilița. Utilizatorii sunt îndemnați să participe la „un proiect de investiții”, urmând să își crească veniturile cu sume care ar porni de al 60 000 de lei pe lună. În realitate, nici șefa statului, nici prim-ministrul și nici banca respectivă nu au nicio legătură cu aceste anunțuri, iar întreaga „investiție” nu este altceva decât o fraudă, transmite Newsmaker.
„Accesul este deschis. Alăturați-vă chiar acum. Statul a aprobat un proiect de la Maib, iar asta înseamnă că fiecare locuitor al Moldovei va putea participa la proiectul de investiții și își va putea spori capitalul. Le dăm posibilitatea participanților să fie instruiți, alocând pentru fiecare un mentor personal. Împreună cu acesta, veți face prima investiție, care se va dubla chiar din prima săptămână”, se arată în anunțul sponsorizat pe Facebook, în care apare fotografia președintelui țării Maia Sandu
În anunț se promite un câștig de 60 000 lei pe lună ”împreună cu Maib și cu M. Sandu”.
În alt anunț, de această dată apare premierul Natalia Gavrilița. „Nu sărăciei! Fiecare participant al programului beneficiază de plăți săptămânale”, se mai arată în anunț.
Dacă accesează reclama respectivă, utilizatorii sunt redirecționați către un site dubios – bestprofitvalue.click, unde li se cere să răspundă la câteva întrebări.
Despre faptul că este vorba despre o escrocherie prin care este utilizată imaginea băncii a vorbit și MAIB.
„Răufăcătorii au creat site-uri și pagini false pe rețelele de socializare prin care îți propun să investești o sumă de bani în acțiunile băncii după participarea la un scurt sondaj, promițând câștiguri constante. Aceste mesaje trec ușor de filtrele digitale și ajung să inducă în eroare chiar și persoanele vigilente. Scopul lor este de a înșela utilizatorii și, prin manipulare psihologică, îi impun să dezvăluie informații confidențiale sau să facă anumite acțiuni prin care le sustrag datele personale și de autentificare, cum ar fi: nume și prenume, adresa, IDNP, numărul de telefon, numărul cardului, data expirării, codul de securitate CVV”, au precizat reprezentanții băncii.
Atât Guvernul, cât și Președinția au subliniat că informațiile care sunt distribuite în anunțurile respective sunt niște falsuri.
