Privind vechile fotografii ale Chișinăului, adesea putem admira frumoasele clădiri care împodobeau cândva orașul și acum regretăm pierderea lor. Una dintre acestea, posibil cea mai remarcabilă, este “Casa Arhiepiscopului Serafim” sau “Casa Eparhială”, construită la inițiativa și cu străduință Mitropolitului Serafim (în lume – Leonid Ciciagov), care la acea vreme era episcop al Chișinăului și al Hotinului. Una dintre fațadele clădirii cu trei etaje, care din 1911 a devenit parte a Pieței Arhierești privea spre strada Pușkinskaya, în timp ce fațada principală era orientata spre strada Aleksandrovskaya. Aceasta se înălța deasupra altor clădiri din centrul Chișinăului, iar datorită elementelor piramidale de pe acoperiș, în formă de turnuri, părea și mai grandioasă. Clădirea se mai deosebea prin bogăția decorului abundent, asemenea unei lădițe sculptate. Construcția a fost concepută ca un centru care să întrunească toate departamentele eparhiei Chișinăului. Aici a activat Societatea istorico-arheologică bisericească din Basarabia și muzeul acesteia, Frăția Nașterii Domnului cu biblioteca și sala sa de lectură, tutela, Consiliul colegial, Comitetul misionar, casa de împrumuturi și căminul școlii de psalmiști.
Din punct de vedere arhitectural, această superbă clădire a fost proiectată într-un stil la modă pe atunci. Așa-numitul curent ruso-bizantin reprezenta o stilizare a tradițiilor de arhitectură rusă veche în combinație cu elemente ale arhitecturii bizantine. Aspectul izbitor al clădirii, decorat din abundență cu arcade și coloane sculptate atrăgea toate privirile și nu lăsa pe nimeni indiferent. Nu mai puțin impresionant era interiorul clădirii. Contemporanii amintesc de scările de marmură albă cu o balustradă somptuoasă, de auditoriul principal pentru 800 de ascultători, ocupând etajele doi și trei, având o acustică excelentă și adesea servind drept sală de concerte, în care a cântat, spre exemplu Șaleapin. La primul etaj erau amplasate magazine de accesorii bisericești și lumânări, o librărie, iar cea mai mare parte a parterului se dădea în chirie pentru diverse prăvălii particulare și cafenele la modă.
În anul 1940, clădirea a trecut în jurisdicția Armatei Roșii și a început să fie numită „Casa Armatei Roșii”. A fost aruncată în aer prin minare în iulie 1941.
Clădirea nu a mai fost reconstruită pe tot parcursul războiului și în aceeași formă a ajuns în 1944. Cu toate că pagubele aduse clădirii nu au fost catastrofale, fiind posibilă reconstrucția acesteia, autoritățile sovietice aveau alte planuri pentru acest loc chiar în centrul orașului, având nevoie de o zonă întinsă pentru demonstrații și mitinguri. Prin urmare, deja în 1947, Casa eparhială a fost demolată. În prezent pe locul fostului edificiu se află Piața Marii Adunări Naționale, în apropierea străzii Aleksandr Pușkin.
Autorul proiectului acestei clădiri excepționale, din toate punctele de vedere, este arhitectul Gheorghii Vasilievici Cupcea. Din păcate, această creație remarcabilă a talentatului și curajosului arhitect nu a supraviețuit. Din acea minunată clădire nu a mai rămas aproape nimic! Un alt proiect grandios al arhitectului, de această dată conceput în spiritul neoclasicismului a fost un palat grandios, cu o fațadă impozantă, destinat orfelinatului de copii a soldaților basarabeni participanți la Primul Război Mondial, planificat să fie construit pe Piața Germană (în prezent – stadionul „Dinamo”),dar nu a ajuns să fie realizat. Nu s-a păstrat nici vechea clădire a seminarului, reconstruită după planurile arhitectului , la fel ca și Consistoriul Duhovnicesc, biserica de pe lângă Mitropolie, nici fabrica de lumânări construită după proiectul lui, și multe, multe altele. Cunoaștem de asemenea, că Gh. Cupcea a reconstruit aripa stângă a gimnaziului nr.1 de băieți (în prezent Muzeul Național de Istorie). În anul 1910, cu prilejul centenarului Bisericii Buna Vestire, a participat la reparația capitală a acesteia , iar în septembrie 1941 a condus lucrările de restaurare a Catedralei din Chișinău, care a suferit în urma bombardamentelor din dimineața zilei de 22 iunie. Se cunoaște cu siguranță, că acest arhitect a construit și reconstruit 280 de biserici în toată Basarabia, 20 de școli parohiale și alte edificii. Dar câte din lucrările arhitectului s-au păstrat de fapt, ce mai pot fi admirate nu în fotografiile vechi, ci în realitate? Singura casă construită după proiectul arhitectului Gh. Cupcea, care s-a păstrat până în zilele noastre este casa în care a locuit.
Dar mai multe detalii despre aceasta- citiți în materialul ce urmează…
