- Ce v-a făcut să vă reprofilaţi din domeniul tehnic în domeniul politicii?
Am absolvit Universitatea Tehnică a Republicii Moldova. Profesia pe care eu o deţin este Proiectarea asistată de Calculatoare în Construcţia de Maşini. La acea etapă profesia era, dar însuşi un asemenea mod de activitate ca inginer, ori alt loc unde să mă pot angaja – nu. Plus la toate, unicul loc unde noi am făcut practica de specialitate, în ultimul an de studii, a fost Uzina de Tractoare, care a fost ulterior lichidată. De aceea eu nu m-am regăsit în acest domeniu și am iniţiat o activitate proprie, cu patenta de antreprenor. Ce ţine de motivul, care m-a făcut să mă implic în domeniul politicului – m-am săturat ca simplu cetăţean să-mi irosesc votul.
De la începutul anilor 2000 sunt cetăţean și al României. Aveam posibilitate să plec peste hotare, dar am decis să lupt împotriva comunismului, participând la evenimentele din 7 aprilie, proteste, ş.a.m.d. Am decis să mă implic în politică ca votul meu să nu mai fie irosit cu unele partide care, de fapt, folosesc voturile cetăţenilor pentru anumite interese personale.
Acum încerc să schimb lucrurile deja în calitate de Consilier Municipal.
- Ce aşteptări aveţi de la mandatul de Consilier Municipal în următorii patru ani?
Ce aşteptări am? Aşteptările mele sunt să progresez, să înţeleg mai bine ce ar trebui să facă un consilier municipal, care sunt prioritățile, să înțeleg unde putem interveni, care sunt deciziile, pe care le putem aproba în Consiliul Municipal. Eu aş pune altfel întrebarea – ce aşteptări au de la noi cetăţenii? Noi avem nişte promisiuni electorale, avem nişte angajamente faţă de alegătorii noştri şi după cum a spus cineva: „Poporul este suveran”. El a decis prin votul său ca noi să venim în cadrul Consiliului Municipal.
În mare parte, lucrăm pentru cetăţeni, dar, la momentul de faţă, deţin nişte investigaţii, care au descoperit câteva ilegalităţi făcute de actualul Consiliu Municipal, inclusiv de unii angajaţi publici. Noi vrem să avem o finalitate în aceste investigaţii, să vedem de ce s-au luat aceste decizii. În sfârşit, avem un procuror general (sperăm să fie unul apolitic) şi prin intermediul Procuraturii și CNAA investighez aceste fapte. Una dintre ele este şi covorul fastuos instalat de către Silvia Radu. Pentru că este o chestie interesantă – cineva a furat, s-a dus, stă bine, merci, dar din bugetul Municipiului Chişinău au dispărut în jur de un milion de lei. Cu acești bani am fi putut reconstrui o grădiniţă, repara o şcoală, mări salariile unor angajaţi publici, inclusiv: profesori, medici, educatori. Puteau fi făcute o mulţime de lucruri, dar nu un covor, care nu a rezisat nici o lună de zile. Aceşti oameni trebuie să răspundă în faţa legii pentru gestionarea neeficientă a banilor publici.
- Ce proiecte intenţionaţi să propuneţi la vot, în timpul apropiat, şi ce probleme ale Chişinăului vor veni ele să rezolve?
Chişinăul are o mulţime de probleme, dar unele, fiind prioritare, necesită o rezolvare mai rapidă. De exemplu, câinii vagabonzi. Am doi copii minori (două fete) şi chiar recent, în ogradă la noi un câine mai n-a muşcat-o pe fetița mea. Problema câinilor vagabonzi poate fi rezolvată. De ce nu, să fie dat afară şeful Direcţiei Autosalubritate – Axentiev. În fruntea municipalităţii sau în conducerea unei direcţii trebuie să vină oameni competenţi, care într-adevăr, să aibă şi un salariu decent, dar să lucreze pentru cetăţeni, pentru confortul lor.
Mai sunt și alte probleme, pe lângă câinii vagabonzi, de exemplu structura drumurilor, adică lipsa trotuarelor și drumurile mizere dintre curţi. Aceasta este tot o responsabilitate a Regiei Autosalubritate. La capitolul infrastrucuturii drumurilor, vedem cum putem coordona cu Regia Transport pentru a îmbunătăţi starea curţilor din cartiere.
Recent au parvenit diferite plângeri, cereri din partea cetăţenilor. Noi scriem interpelări și solicităm să fie cât mai urgent rezolvate problemele, cu care ni s-au adresat locuitorii orașului Chișinău.
Construcţiile ilegale în curtea grădiniţelor și şcolilor reprezintă o altă problemă destul de gravă. Am amintit şi în Cadrul Consiliului, când am vorbit despre o pseudo-Biserică. Nu suntem împotriva Bisericii, suntem ortodocși, dar nu este normal ca pe teritoriul unei grădiniţe să existe un asemenea edificiu. Proiectul, pe care l-am văzut, în primul rând este o gaură neagră de spălare a banilor, pentru că nu este clar cine finanţează acest proiect, de unde parvin banii. Îl al doilea rând, acolo din start se specifica că va fi construită o librărie sau altceva din domeniul culturii, dar, de fapt, în subsol merge slujba, vin preoţi, am înţeles că recent au adus şi un mort. Nu este normal ca atunci când copiii dorm, în curtea grădiniței lor, să se ducă slujbe. La Biserică mai vin și diferiţi oameni: nevoiaşi, care fac parte din diferite categorii ale societăţii. Grădiniţa, însă, şi copiii minori au o imunitate şi ei trebuie să fie izolaţi de un asmenea anturaj, ei trebuie să crească, trebuie să se dezvolte, au nişte activităţi şi un teren de joacă, care nu trebuie furat. După mine, ceea ce se face pe teritoriul acestei grădiniţe este un dezastru. Am abordat această problemă în Consiliu. Domnul Viceprimar Chironda a spus că el se va implica, dar, din din câte am înţeles, a declarat ulterior că ar exista o autorizaţie de demolare sau o autorizaţie de construcţie semi-legală. Eu am investigat şi acest caz şi voi face o interpelare. Am autorizaţia persoanei, care a permis construcţia (nu este legală) şi am autorizaţia de demolare, o dispoziţie căreia i-am dat citire în cadrul Consiliului, în care este, de exemplu, punctul 1.3 – să iniţieze procedura de demolare a construcţiei neautorizate cu readucerea terenului la starea iniţială. Adică chiar şi fostul viceprimar Grozavu a dat această dispoziţie. Avem şi o sesizare din partea domnului Talmaci, în care este reflectată problema respectivă. Pretura Sectorului Râşcani se angajează pentru demolarea acestei construcţii şi, nu ştiu de ce, dar la momentul de faţă ei nu fac nimic.
- Ce ar trebui să înterprindă CMC în aceşti patru ani pentru a tranforma Chişinăul într-o capitală cu adevărat europeană şi e posibil acest lucru ori e doar un vis irealizabil?
Nu este un vis, este un lucru absolut normal. În primul rând – corupţia. Foarte multe întreprinderi municipale au ajuns în prag de faliment. De ce? Pentru că ele deţin anumite terenuri şi aceste terenuri sunt folosite pentru anumite construcţii sau în interese proprii. Asemenea cazuri sunt o sumedenie. Urmează să le analizăm, să le verificăm, să vedem cum putem interveni şi, în cazul în care a fost prejudiciat statul sau Primăria, aceste persoane să fie trase la răspundere.
Sunt mai multe căi. Una ar fi investiţiile din exterior, cum a spus și Domnul Andrei Năstase. La fel, Primăria necesită o gestionare corectă, dar nu cu scopul că noi o mutăm. Primăria este a cetăţenilor, Consiliul Municipiului Chişinău este votat de către cetăţeni şi el reprezintă Primăria. Nu poţi să-ţi muţi consilierii într-o parte, ca tu să-ţi faci confort, că creezi din Primărie un muzeu. S-a vehiculat că în Primărie trebuie să se facă reparaţie, dar reparaţie s-a făcut. Unica sală, care a rămas nereparată este Sala de Şedinţe. Acolo, într-adevăr, pentru noi, consilierii, este un spaţiu mic. De aceea noi putem să ne extindem, adică să construim pentru direcţiile existente edificii aparte. O altă soluție ar fi ca însăşi consilierii să fie împărţiţi prin diferite oficii.
Sistemul de consilieri, care este creat la momentul de faţă, îmi pare că este făcut în aşa mod, ca să impună consilierii să ia mită. În primul rând consilierii sunt achitaţi doar pentru şedinţele ordinare şi extraordinare. Pe an se fac patru şedinţe ordinare. Dar responsabilitatea, pe care o are un consilier, este aceeaşi, pe care o are şi un deputat din Parlamentul Republicii Moldova. După părerea mea, acest sistem este făcut într-un aşa mod ca un consilier, în cazul în care nu are o altă sursă de venit, să fie nevoit să ia mită.
- Care sfaturi părinteşti vă servesc drept motto în viaţă?
Părinții mi-au oferit exemple foarte bune. Tatăl meu, care toată viaţa a muncit la ţară şi prelucrează pământul şi în continuare, are viţă-de-vie și este un gospodar bun. Orice pom nu ar sădi, orice plantă nu ar face, ea înfloreşte şi dă roade. Așa este și în cazul meu. Din orice vreau să fac un lucru bun. De la socrul meu am luat înc-o chestie foarte bună. El mi-a spus aşa: „Să fii întotdeauna ca un exemplu. Faci ori ca mine, ori fă-o mai bine ca mine.”
- Cunoaştem că aveţi o familie numeroasă. De care momente, din copilăria Dumneavoastră, vă aduceţi aminte cu plăcere şi ce alte detalii din biografia Dumneavoastră poate cunoaşte publicul larg?
Am o soră, care a fost nevoită să place în România. A absolvit masteratul, lucrează acolo, s-a căsătorit, are şi ea o familie foarte bună. Cât ține de cuvântul numeroși, îmi aduc aminte de toţi verişorii mei, cu care în copilărie mă întâlneam la bunica. Noi respectam toate tradițiile: hăitul, Paştile, Anul Nou, Crăciunul și multe altele. La momentul de faţă ei sunt plecaţi peste hotare, pentru că aceasta este situaţia în Republica Moldova, în care toţi cetăţenii, dintr-un motiv sau altul, sunt nevoiţi să plece peste hotare.
Acum, din an în an, nu prea văd copii, care să promoveze aceste tradiţii și ele, în consecință dispar. Un om fără tradiţii este un om fără verticalitate, care nu cunoaşte bine cine este. La momentul de faţă, statul vrea să facă din noi o legumă: să nu ştim a cui suntem (limba acum ba e moldovenească, ba e română, de fapt e limba română). În cazul în care omul nu-şi cunoaşte tradiţiile, el nu are verticalitate și este a nimănui. Poţi să faci din el ce vrei. Îi fură un miliard şi el îţi spune că aşa este bine, îi spune că există istoria Moldovei, iar el afirmă că aşa şi este. Apoi i se mai spun încă vreo două, trei minciuni şi lucrurile merg strună. Şi aici se termină toate.
- Lucrurile plăcute ne inspiră, cele neplăcute – ne mobilizează, ambele, în felul lor, făcându-ne mai puternici. Care evenimente v-au întărit personalitatea?
Mai multe cazuri m-au întărit. Primul, cel mai dur, au fost desigur cartuşele care mi-au fost plasate în maşină şi respectiv am stat în Ucraina 40 de zile: o zi la închisoare şi restul în arest la domiciliu. Nu i-aş dori nimănui să treacă prin acest calvar, dar asta este politica la noi în Republica Moldova. Cartuşele sunt doar unele lucruri, pe care mi le-au făcut. Urmează ultimul proces de judecată, pronunţarea şi decizia, şi vedem: ori de la 3 la 7 ani, ori voi fi eliberat şi socotit nevinovat.
Ei, dacă văd că nu te pot convinge, nu te pot supune, bat în membrul familiei, care este mult mai slab. De lucrul acesta eu nu am prea vorbit, dar au deschis dosar penal şi soţiei mele. Într-o zi au făcut o verificare la mine la lucru, la tatăl meu şi la soţia mea. Cu părinţii mei am o afacere comună. Soţia are cu totul alt gen de afacere şi se află cu totul în altă parte a oraşului. Percheziţia a fost făcută în aceeaşi zi și la aceeaşi oră ca să nu comunicăm. Au deschis apoi un dosar penal, care a fost atacat în instanţa de judecată și care, desigur, a fost clasat. Eu am vrut să merg mai departe, dar soţia n-a vrut să înaintez. Dar eu de felul meu nu cedez, aceste lucruri te întăresc și te învață anumite chestii. Am să dau și explicații. Referitor la cazul Rise: trei dosare penale, care au fost deschise, cu interceptările care sunt. Eu figurez în aceste dosare, dar nu sunt trei, sunt o mulțime. Am dosarele la mine, sunt vreo șapte. Ei sunt obligați, în cazul în care dosarele sunt clasate, să ne anunțe sau să ne de-a probele să facem cunoștință cu ele, ceea ce nu s-a făcut. Cazurile acestea sunt în instanța de judecată și sper că vom avea o finalitate ca persoanele, care au fost vinovate, să fie trase la răspundere.
Un om nevinovat, când stă în închisoare, trage niște concluzii, vede viața de acolo. Eu prețuiesc timpul, pe care-l petrec alături de soția mea, de părinții mei, de familia mea, îmi place să dorm liniștit, să am un somn adânc și de aceea în orice postură și în orice funcție în care eu voi veni, nu voi fura. Aceasta a fost o lecție pentru mine, în care eu am văzut cum pot ajunge persoanele, care au furat. Și vor ajunge, desigur, persoanele vinovate cu adevărat, care au furat această Primărie și continuă să o fure. Ei trebuie să stea la pușcărie.
- Scimbarea o aduc doar demnitarii ori contează şi implicarea fiecărui cetăţean? Cum se petrec lucrurile în cazul schimbărilor?
Am citit o carte scrisă de Dan Puric. Acolo se spune că unui cetățean îi place să stea în locul mortului, adică să vină cineva pentru el și să de-a votul (cum s-a întâmplat în cazul alegerilor locale din Chișinău și avem rezultatul care este). La momentul de față, șezând în locul mortului, ajungem la situația în care suntem. Suntem o țară săracă, avem niște pensii mizere și profesorii, medicii, polițiștii au niște salarii, încât eu nu înțeleg cum un polițist sau un profesor, sau o profesoară poate să existe în Republica Moldova cu un asemenea salariu. Un salariu decent, la momentul actual în Republica Moldova, ar trebui să fie nu mai mic de 500 de euro la mână. Eu nu cred că un profesor sau educatoare cu un salariu de 3 mii și ceva, 4 mii și ceva, care are în clasă sau grupă câte 32 de copii, în ziua achitării facturilor se mai gândește la educarea copiilor. El se gândește ce să aducă acasă, și ce-i mai rămâne lui. Înainte de a cere de la un profesor sau de la un medic, întâi, noi trebuie să le dăm. Dacă mi s-a întămplat mie cu cartușele, mi-au făcut prostologia asta, nu înseamnă că acest lucru trebuie să se întâmple la toți. Acesta este un exemplu, prin care noi trebuie să arătăm minusurile, care sunt. Da, așa a fost, noi ne călim, mergem mai departe și luptăm.
Orice schimbare în cadrul Primăriei, în cadrul Republicii Moldova și a Chișinăului trebuie făcută concomitent cu cetățenii, în conlucrare. Distanța dintre alesul poporului și cetățean, trebuie să fie foarte mică. Și trebuie să intre în comunicare strânsă, pentru ca noi să cunoaștem cât mai bine problemele cu care se confruntă cetățenii. La moment actual discrepanța este foarte mare. Unii deputați habar n-au cât costă o pâine ori prețul unui lapte, ori cu ce probleme se confruntă cetățeanul. De aceea situația la momentul de față este așa cum este.
