Ne dorim cu toții un oraș mai frumos, nu-i așa? Ne dorim un oraș european sau cel puțin curat. Vrem un oraș modern, am primi o porție bună de mândrie națională, dacă ar crește peste noapte zgârie-norii, dar totodată monumentele istorice ne bucură zilnic ochiul și sufletul. Despre echilibrul dintre patromoniu, economie și modernizare, despre potențialul istoriei de a dezvolta economia și despre atitudinea pe care ar trebui să o aibă fiecare față de orașul său aflăm de la Ion Ștefăniță, Directorul Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor.
ALO, CAPITALA: Care sunt regulile, principiile pe care vă bazați în activitatea zilnică, ce misiune aveți și care este cel mai greu lucru, cu care vă confruntați pe arena profesională?
Ion Ștefăniță: Fiind o entitate de profil, o celulă sănătoasă a sistemului, ne vine foarte greu să transmitem mesajul astfel încât acesta să fie auzit și înțeles de către toți actorii sistemului parte a căruia suntem și noi. Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a venit cu o regulă clară – LEGEA SĂ FIE RESPECTATĂ. Domeniul patrimoniului cultural istoric trebuie să fie o prioritate în politica locală și națională. Este o sarcină pe care ne-am asumat-o încă în 2010 și care prevede schimbarea mentalității predominante în societatea noastră. Este foarte important ca valoarea patrimoniului cultural istoric să fie conștientizată de către toată lumea, de la cetățean la funcționar, ca valoare arhitecturală, identitară, dar și ca valoare economică. De zece ani lucrăm în același ritm, pentru realizarea aceluiași scop – consevarea, restaurarea și valorificarea patromoniului moștenit. Este o saricină complicată, dar realizabilă.
Am reușit să oprim ritmul masiv de demolare a centrului istoric al orașului Chișinău. Sunt deja 6 ani de când nu mai avem procese-verbale în care monumentele istorice să intre în lama buldozerului și asta este cea mai mare realizare. Îmi doresc să avem cât mai multe proiecte de conservare, restaurare, valorificare a patromoniului cultural, să avem o comunicare mai bună între instituții, pentru că în Republica Moldova aceasta lipsește cu desăvârșire, însă prin comunicare eficientă s-ar realiza mai multe obiective.
Avem la nivel de Chișinău multe proiecte, care necesită comunicare. De exemplu, cum să salvăm din ruine obiectivul de pe strada Moara Roșie 5? Este un obiectiv industrial, care valorificat poate deveni un obiectiv atractiv, mai ales că are și potențial economic. Recent am revenit de pe strada Alexandru cel Bun 19. Există Întreprinderea Municipală „Buciumul”, care după mine este un Cernobâl în inima orașului Chișinău. Acolo timpul s-a oprit. Pivnițile subterane din regiune pot fi cu succes valorificate devenind o Agenție Municipală de Patrimoniu și Turism. Cea mai mare problemă este că avem această inactivitate, indiferență și lipsă de comunicare între instituții.
ALO, CAPITALA: Am observat că la parterul diferitor clădiri istorice și că sunt istorice se vede după cum arată, după aspectul balcoanelor și a geamurilor de epocă, sculptate în piatră și destul de frumoase, se deschis frezerii, kebab-uri, saloane de frumusețe, shugaring etc. E precum am pune un chipiu pe capul monumentului lui Ștefan cel Mare din centru. Istoria este frumoasă prin ea însăși și nu ar trebui să fie modernizată în acest fel. Ce atitudine aveți Dumneavoastră față ce aceaste intenții arhitecturale?
Ion Ștefăniță: În primul rând, orice spațiu urban trebuie privit ca o valoarea, ca un loc care poate fi valorificat. În cazul nostru, în interiorul unei clădiri istorice poate fi și o frezerie, și un kebab și alte obiective economice. Important e ca centrul istoric să nu fie distrus și să nu sufere din cauza lor. De exemplu excesul de reclamă, care era peste tot în Chișinău, deranja aspectul urbei și personal am transmis instanțelor mesajul care spunea că trebui să curățim capitala de acest gunoi vizual. Pașii pe care i-a întrepins municipalitatea, privind aspectul estetic al orașului abundat de reclame, consider că sunt salutabili și entitățile de profil, care livrează autorizațiile de plasare a acestor mijloace de publicitate trebuie să țină cont de normele de rigoare. Prin urmare, modernizarea este bună, dar trebuie stabilită regula de joc prin regulamentele care vor asigura buna dezvoltare economică, dar vor avea grijă și de aspectul estetic.
Dacă economicul și patrimoniul sunt în echilibru, atunci suntem pe calea cea bună. Când economicul domină asupra patrimoniului, evident că ultimul are de suferit. În același timp, nici patrimoniul nu trebuie să fie o frână în dezvoltarea economică.
ALO, CAPITALA: Ce atitudine aveți față de complexul ce urmează să apară lângă Circ?
Ion Ștefăniță: Istoric și patrimonial am fost pentru construcția acestui complex. De ce am votat da? Deaorece analizând minuțios și detaliat retrospectiva istorică a locului, cum a evoluat satul Visterniceni pe parcusrul secolului, am văzut când s-a constuit Biserica Constantin și Elena, când s-a construit clădirea Circului. Inițial satul, apoi orașul a fost mereu în dezvoltare, deci apariția complexului este ceva firesc pentru acest loc. Orașul este un organism viu, care în permanență trebuie să se dezvolte. Arhitectura noastră a fost construită în perioada diferitor regimuri istorice și în mai multe straturi, nu avem ceva unitar, cum este în alte state. Ținând cont de numărul de cetățeni plecați, de situația economică a țării, care se ține în mare parte pe activitatea din Chișinău și din unele regiuni din țară, trebuie să privim cu alți ochi acești agenți economici, care vin să creeze locuri de muncă, să achite taxele reglementate prin lege și să desfășoare activitatea economică la noi acasă. Doar așa se poate stabili un echilibru între conservarea patrimoniului istoric, dar și dezvoltarea regiunii.
ALO, CAPITALA: Consilierii Municipali declarau că în ultimii ani cei responsabili de arhitectura Chișinăului activau după principiul să distrugă tot ceea ce este vechi și să construiască ceva nou. Acum problema era că în încercarea lor de a construi ceva nou, din diferite motive, construcțiile erau abandonate. Au fost distruse multe monumente arhitecturale în ultimii ani?
Ion Ștefăniță: Voi face referință la articolul 42 din Legea Ocrotirii Monumentelor, care este valabilă din 1993. Potrivit acestui articol, de la nivel central până la nivel local, Consiliul Municipal al Primăriilor alocă finanțări pentru conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului, pe care noi l-am moștenit. Dacă veți pune întrebarea cât a alocat municipalitatea în ultimii 30 de ani pentru conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural, răspunsul este 0 lei. Ar fi bine ca până a face anumite declarații politice Consiliul Municipal să țină cont de acest mecanism de finanțare și să implementeze proiecte concrete, care să reabiliteze centrul istoric al orașului. Aș vrea mult ca CMC-ul să vină cu regula de joc, care trebuie stabilită pentru Planul Urbanistic Zonal, astfel încât aceasta să fie clară și egală pentru agenții economici, persoanele fizice și juridice care vor să constuiască, reconstruiască ori reabiliteze. Dacă această regulă de joc ar fi implementată, le-ar fi ușor tuturor actorilor implicați în procesul respectiv.
ALO, CAPITALA: Ce strategii de protecție și de restaurare a monumentelor arhitecturale am putea prelua de la alte țări și ce proiecte aveți planificate pentru 2021?
Republica Moldova cu unanimitate de voturi a aprobat în aprilie 2014 Strategia Cultură 2020. Cu regret, acea strategie, de la nivel central până la nivel local, a rămas doar pe hârtie. Agenția de Inspecție și Restaurare a Monumentelor și-a dorit de fiecare dată să transmită acest mesaj constant, dar lucrul e realizabil doar în colaborare cu instituțiile de profil, unde încercăm să înaintăm proiecte pilot. Recent am discutat cu domnul Viceprimar de ramură Ilie Ceban problema salvării Morii Roșii de pe strada Moara Roșie 5, printr-un proiect de parteneriat. Consider că acest obiectiv istoric poate fi salvat din abandon. Este foarte important să ne concentrăm pe proiecte pilot. Ar fi recomandabil ca în 2021 Chișinăul să facă pași concreți în elaborarea Planului Urbanistic Zonal, despre care am discutat mai sus. Aș vrea mult ca substraturile subterane ale Chișinăului să fie valorificate la maxim. Îmi doresc ca toate monumentele arhitecturale și istorice, care sunt la volanta Primăriei Chișinău să fie conservate, restaurate și valorificate. Reabilitarea Centrului Istoric inițiat de către Primărie în 2020 este un document bun și sper să aibă continuitate.
ALO, CAPITALA: Care sfaturi părintești vă servesc drept motto în activitate și în viață?
Ion Ștefăniță: Primul sfat a fost: „Curățenia este mama sănătății.” Este foarte important ca în acest oraș să domine curățenia, pentru că urba are această necesitate. Dacă dorim o societate sănătoasă, trebuie să pornim de la aceste proiecte, care vor supraveghea curățenia generală pe metrul pătrat până la sectorul Buiucani, Ciocana, Botanica, inclusiv sectorul Centru. Cea mai bună reformă pentru orașul Chișinău este curățenia. În această reformă trebuie să se implice cu multă dăruire de sine toate instituțiile de profil.
