Interviul de azi este despre jurnalism, activism civic, copiii care au nevoie de ajutor şi voluntariat. Despre lucrurile frumoase ce se fac la IRIS aflăm de la cofondatorul şi administratorul instituţiei, Sabina Roibu. IRIS este un ONG cu scopuri nobile, campanii devenite tradiţie, rezultate pe măsură şi cu braţele deschise pentru voluntari. Vă invităm să aflaţi, din dialogul ce urmează, mai multe despre asociaţie şi modul prin care vă puteţi implica în realizarea lucrurilor bune.
ALO, CAPITALA: Sunteți cofondator și administrator la IRIS (Institutul pentru Reforme și Inițiative Sociale). Este o denumire destul de bine gândită. De ce IRIS?
SABINA ROIBU : “IRIS este proiectul meu de suflet. Cei care mă cunosc știu că implicarea, inițiativa și activismul social mă caracterizează. Am fost implicată în activități civice încă din liceu și ele au fost o constantă pentru mine, cu mult înainte de apariția ideii ONG-ului și fondarea acestuia. Denumirea asociației noastre reflectă și domeniile propriu-zise de activitate, sprijinirea reformelor, de care are mare nevoie societatea noastră și promovarea inițiativelor sociale care contribuie la schimbarea în bine a societății moldovenești. Abrevierea I.R.I.S. ne-a permis să ne brand-uim și să tragem o paralelă între simbolul florii iris și componenta ochiului uman, care simbolizează supravegherea și monitorizarea cu atenție a problemelor societății din jur.”
ALO, CAPITALA: ONG-ul nu este o sursă de profit, dar este un instrument prin care ne putem realiza un vis, putem schimba societatea. Cu ce vis, cu ce scop a apărut IRIS?
SABINA ROIBU : “După cum ziceam, încă din copilărie visam să schimb lumea din jur, să o fac mai bună, să mobilizez oamenii la fapte bune. IRIS a apărut pentru a contribui la realizarea acestor visuri, transformate în timp în proiecte.”
ALO, CAPITALA: IRIS a implementat recent campania „Primul Sunet pentru toți”. Ne puteți spune mai multe despre campanie și modul în care se pot implica cei care doresc în campaniile IRIS?
SABINA ROIBU : “Obiectivul campaniei a fost să ajutăm cât mai mulți elevi din familii aflate în dificultate cu pregătirile pentru noul an de studii. Din păcate, problemele socio-economice ale țării noastre afectează foarte mulți copii, care din cauza dificultăților financiare ale părinților sunt defavorizați și chiar discriminați în colectivele în care învață. Noi ne-am propus să excludem aceste discrepanțe, să asigurăm acești copii cu toate cele necesare pentru studii: ghiozdane, rechizite școlare, hăinuțe etc. Cei care doresc să ne susțină o pot face prin: donații de bunuri sau resurse financiare pentru campaniile noastre, sesizarea noastră în privința oamenilor care au nevoie de ajutor sau orice altă formă de voluntariat care sprijină campaniile IRIS.”
ALO, CAPITALA: Pe lângă campania „Primul sunet pentru toți” aveți și alte campanii tradiționale, precum: „Dăruiește Lumină”, „Bucurii pentru copii”. Ce campanii vor avea continuitatea până la final de an și în 2022? Câți copii ați reușit să ajutați de la apariție?
SABINA ROIBU : “Da, pe lângă „Primul sunet pentru toți” promovăm și alte campanii, devenite anuale. „Dăruiește Lumină” este o campanie pascală care vine să ajute familiile aflate în dificultate, cu produse alimentare, cozonacul tradițional și alte necesare pentru a le asigura sărbători luminate. Campania „Bucurii pentru copii” este dedicată sărbătorii de 1 iunie și vine să aducă bucurii tuturor copiilor din familii nevoiașe. Avem în baza de beneficiari ai campaniilor sociale IRIS 40 de familii aflate în dificultate. Unele dintre ele au și câte 6 copii minori. Ne străduim să oferim atenție și grijă fiecăruia.”
ALO, CAPITALA: Planificați lansarea de noi campanii și activități? Ar fi dificil să ne închipuim rezultatele frumoase fără parteneri de încredere. Ce parteneriate are IRIS? Acceptați în echipă voluntari? Cine poate deveni voluntar la IRIS?
SABINA ROIBU : “IRIS este despre proiecte și idei care apar în permanență. La moment suntem antrenați în proiectul “Dezvoltarea abilităților de identificare și mediatizare a problemelor din comunitate la tinerii din raionul Criuleni”, în cadrul Programului național de Granturi pentru organizațiile de tineret din sursele Consiliul raional Criuleni și Ministerului Educației și Cercetării a RM.
Următoarea campanie o vom lansa în pragul sărbătorilor de iarnă și va fi dedicată sărbătorilor de Sfântul Nicolae și Crăciun. Suntem implicați nu doar noi, membrii IRIS, dar și mulți parteneri: donatori, rezidenți din Republica Moldova, dar și oameni originari din țara noastră, care, la moment, se află în diasporă și vor să ajute concetățenii rămași acasă, voluntari care ne ajută cu partea logistică, achiziții, depozitare, transportare etc. Le mulțumim și pe această cale tuturor acestor oameni, mulți dintre care preferă să rămână anonimi. Suntem deschiși celor care vor să ni se alăture și să se implice.”
ALO, CAPITALA: TVC21, Impact TV și NTV Moldova sunt posturile de televiziune cu care ați colaborat. Pe o scară de la 1 la 10, ce notă ați oferi jurnaliștilor din Republica Moldova în domeniul respectării deontologiei profesionale și ce vicii are jurnalismul moldovenesc?
SABINA ROIBU : “De fapt, au fost mai multe, prima mea experiență în jurnalism a fost încă acum 10 ani, la postul public de televiziune Moldova1. Nu mă apuc să ofer note colegilor, pentru că nu ar corespunde deontologiei la care tocmai ați făcut referire, dar nici nu îmi e caracteristic. Da, sunt mai multe vicii ale breslei în Republica Moldova, care de altfel există și în alte profesii. Fiecare jurnalist își are propria formulă pentru veriticalitate și principii deontologice. Este important să nu îi punem pe toți într-o oală și să învățăm a aprecia profesionismul celor dedicați, indiferent de domeniu.”
ALO, CAPITALA: De ce ați ales domeniul jurnalismului, cine v-a orientat să alegeți această profesie? Au avut un rol părinții în acest sens?
SABINA ROIBU : “Încă din școală știam că o să devin jurnalist. De mici ne jucam cu vecinii de-a televiziunea, iar eu în permanență eram prezentatoarea, în timp ce prietenii mă filmau cu camere video improvizate. Înregistram emisiuni pe casetofonul părinților, înscriind vocea mea peste muzica de pe casetele audio din fonoteca de acasă. Deci, a fost opțiunea mea și un vis pe care l-am urmat din copilărie. Părinții au fost cei care mi-au susținut alegerea și m-au sprijinit în drumul spre realizarea acestui vis, fapt pentru care le sunt și le voi fi întotdeuna recunoscătoare.”
