Cum și noi suntem o parte a naturii, problemele mediului înconjurător ne afectează direct. Azi vă propunem un interviu realizat cu echipa „EcoContact”, în persoana Tatianei Cocias, responsabila de comunicare. Din interviu aflați care sunt cele mai mari probleme ecologice din țară, ce drepturi are natura, ce legi sunt împotriva ei și ce responsabilități de mediu avem fiecare dintre noi în calitate de cetățeni, care își doresc un mediu înconjurător verde și sănătos.

 ALO, CAPITALA: Care sunt valorile promovate de Asociația Obștească “EcoContact”?

AO „ECOCONTACT”: „Susținem îmbunătățirea calității mediului și a parteneriatelor pentru dezvoltarea durabilă a comunităților din Republica Moldova, contribuind astfel, la formarea unei societăți responsabile, ce asigură un mediu favorabil vieții generațiilor actuale și viitoare. Valorile, de care ne conducem, sunt: responsabilitate, implicare și acțiune, demnitate și respect, cooperare și parteneriat.”

ALO, CAPITALA: În luna martie, Asociația Obștească “EcoContact” a prezentat rezultatele raportului alternativ de monitorizare a felului în care autoritățile au îndeplinit prevederile planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul protecției mediului. Totodată, defrişările ilegale la Chişinău au depăşit norma admisibilă cu 300%. Cum comentați fenomenul?

AO „ECOCONTACT”: „În realitate, suprafețele defrișate sunt în creștere și pentru pierderea de sub control a acestor defrișări sunt responsabili mai mulți factori:

  • lipsa unui sistem de control coerent si integrat, din cauza că nu există o cooperare între autoritățile responsabile din domeniul controlului cu cele din domeniul reglementărilor;
  • stabilirea moratoriului asupra proceselor de efectuare a controalelor;
  • sistemul instituțional din domeniul silvic nu a fost reformat până la capăt și are foarte multe omisiuni în activitatea sa, din aceleași motive si cadrul normativ nu este modificat.

Totuși motivul de bază este ca pădurile sunt privite ca marfă, lemn pentru foc, este moneda de schimb în campanii electorale, dar nu e privit drept resursă naturală, de bogăția căreia depinde viața noastră și calitatea mediului în ansamblu.”

 ALO, CAPITALA: Care sunt cele mai mari reuşite ale Centrului de Consultanță și Informații de Mediu Aarhus, existent  din 2013?

AO „ECOCONTACT”:

  • Datorită formării profesionale a personalului EcoContact, asociația se bucură de o vastă experiență în elaborarea politicilor, proiectelor de legi, evaluarea legislației curente în respectarea drepturilor omului de mediu (adică alinierea legislației naționale la prevederile din Convenția Aarhus, Convenția Espoo, Directiva Apei, etc), precum și în editarea manualelor, broșurilor, elaborarea conținutului și organizarea instruirilor informative pe teme de mediu ca: managementul apei, al deșeurilor, al substanțelor chimice, evaluarea riscurilor de mediu, schimbările climatice, evaluarea impactului asupra mediului, etc.
  • În anul 2020, AO „EcoContact” a dat 5 avize la proiecte de acte normative care

transpun legislația UE și 20 de avize la alte tipuri de acte normative. Mai mult, au fost oferite 30 de consultații juridice pe domeniul protecției mediului.

  • Implementăm acțiuni de protecție a mediului și de dezvoltare a societății civile, oferind suport juridic, tehnic, informațional și consultativ APL-urilor și ONG-urilor, la nivel regional și local.
  • De 8 ani găzduim Centrul de Consultanță și Informații de Mediu Aarhus, cu activități în domeniul juridic, informațional și participativ în materie de mediu.
  • De 6 ani suntem o resursă pentru sectorul asociativ, comunitățile de mediu și/sau factorii decisivi din domeniu. Acțiunile noastre se clasifică în următoarele categorii: Participare, Informare, Instruire, Consultare, Soluționarea problemelor de mediu.
  • De aproape 3 ani deținem secretariatele tehnice pentru: Consiliul de Administrare a Zonei Umede Ramsar „Nistrul de Jos”; Comitetului de Conducere a bazinului hidrografic al râului Lăpușna; Comunității Practicienilor din Sectorul de Apă și Sanitație din Republica Moldova (COP).
  • În prezent moderăm și o platformă de comunicare cu peste 230 de membri, care include organizații și experți de mediu. În cadrul acestei platforme, are loc schimbul de informații și expertiză și este favorizat procesul de dezvoltare și cunoaștere a practicilor prietenoase în soluționarea problemelor de mediu.

ALO, CAPITALA: Tot în acest context, lucrurile frumoase se fac prin proiecte şi parteneri de încredere. Cu ce parteneriate vă mândriți?

AO „ECOCONTACT”: „Ne bucurăm de susținerea APC în implementarea legislației de mediu și în promovarea politicilor de mediu. Totodată, suntem recunoscători și pentru parteneriatele cu APL-urile din cele peste 40 de localități din țară (inclusiv din stânga Nistrului), în care implementăm proiecte de dezvoltare.

Foarte importanți pentru noi sunt și partenerii de dezvoltare – Agenția Austrică de Dezvoltare, Suedia, Marea Britanie, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, OSCE, care ne-au susținut, pe parcursul anilor, in realizarea proiectelor pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu și sporirea nivelului de conștientizare în rândul populației.

La fel de importante sunt și parteneriatele cu OSC-urile locale și naționale, printre care pot fi enumerate: Centrul Național de Mediu, Centrul de Consultanță Ecologică din Cahul, Societatea Ecologică „Biotica”, dar și instituții mediatice, cu care ne unim eforturile în promovarea valorilor de mediu și realizarea acțiunilor specifice.”

ALO, CAPITALA: Care hotărâri ale Guvernului din ultimul timp sunt dăunătoare naturii şi economiei?

AO „ECOCONTACT”: „La data de 19.08.2020, Guvernul R. Moldova a aprobat Hotărârea nr. 635 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosința apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole. Prevederile Regulamentului contravin art. 45, alin. (1) al Legii apelor nr. 272/2013 care stabilește că folosința apelor subterane cu proprietăți potabile în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă și cu apă menajeră este interzisă.

Potrivit studiilor efectuate de cercetătorii Institutului de Geologie și Seismologie a AȘM, cca 80% din totalitatea apelor subterane ale țării, nu pot fi utilizate pentru irigare, din cauza conținutului ridicat de săruri, ce depășește limita de peste 1 gr/l. Astfel, motivul inițial care stă la baza elaborării regulamentului în cauză și anume” promovarea agriculturii și salvarea terenurilor agricole” va avea un impact invers asupra terenurilor agricole, contribuind la salinizarea și degradarea solurilor afectând în mod direct creșterea plantelor de horticultură. Totodată, plantele agricole cultivate și irigate cu apele subterane, se vor încarca cu o cantitate de poluanți și elemente biochimice primejdioase, care pe final vor prezenta un risc potențial semnificativ asupra sănătății umane.

La fel, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și urmează a fi transmis Guvernului pentru aprobare proiectul Regulamentului cu privire la constituirea, administrarea și gestionarea fondului cinegetic național. Respectiv, proiectul de Regulament acordă dreptul de gestionare a fondurilor de vânătoare gratuit. În cazul în care proiectul va fi aprobat în varianta actuală, prevederile acestuia vor fi contradictorii cu prevederile articolului. 127, alin. 4 din Constituție care stabilește că bogățiile de orice natură ale subsolului, spațiul aerian, apele și pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, căile de comunicație, precum și alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Iar potrivit art.5 si art. 6 din Legea 29/2018, terenurile publice se dau în administrare doar entităților expres prevăzute contra unei taxe expres stabilite. La fel, administrațiile publice locale trebuie să respecte Planurile de amenajament ale fondurilor cinegetice și, respectiv, considerăm că se încalcă principiul autonomiei locale stabilit de art. 109 din Constituție, deoarece documentele de politici locale de amenajare a teritoriului urmează să țină cont de planurile de amenajament cinegetic, iar nu de criteriile și posibilitățile de dezvoltare locală. Mai mult ca atât, prin proiectul dat Administrator și concomitent, gestionar al fondului cinegetic este Agenția Moldsilva. În această situație sunt încălcate prevederile legale privind conflictele de interese, deoarece, autoritatea care acordă dreptul de gestiune a fondului cinegetic, de fapt, stabilește și criteriile de organizare a concursului pentru transmiterea în gestiune și tot odată ia în gestiune aceste fonduri cinegetice, respectiv în autoritatea administrativă întrunește două calități: și cea care acordă în gestiune, și cea care ia în gestiune, stabilind indirect și un monopol asupra utilizării resurselor naturale.”

ALO, CAPITALA: Cum arată o economie verde şi ce potențial are Republica Moldova?

AO „ECOCONTACT”: „O economie verde este una conștientă, în primul rând. Este o economie care se gândește la dezvoltare în armonie cu mediul înconjurător. Republica Moldova, ca și orice altă țară, deține potențialul necesar de a atinge  ecologizarea economiei sale, de fapt, acest lucru se intensifică tot mai mult atât prin constrângeri indirecte (adică acceptarea sau neacceptarea unui produs pe piața europeană, dacă nu întrunește anumite condiții ”verzi”) cât și directe (prin refuzul de a acorda credite/granturi companiilor ce nu întrunesc condițiile de companie responsabilă și prietenoasă mediului) etc. Totuși, este necesar de a se lucra mai mult la educare ecologică și intensificarea unei culturi ”verzi”, ”prietenoase mediului”, deoarece economia mereu a fost dependentă de cerere și cum va dicta cererea așa va fi și oferta.”


ALO, CAPITALA: Omul are drepturi de mediu. Un drept, după cum bine ştim, înseamnă şi responsabilități. Ce responsabilități de mediu are omul?

AO „ECOCONTACT”: „Conform art. 59 din Constituție, Protecția mediului înconjurător, conservarea și ocrotirea monumentelor istorice și culturale constituie o obligație a fiecărui cetățean. Din aceasta rezultă alte îndatoriri specifice: să depună separat deșeurile și ambalajele reciclabile, acolo unde există recipiente special destinate acestui scop; să nu abandoneze și să nu depoziteze deșeurile în afara locurilor destinate acestui scop.

Alte îndatoriri ale omului față de mediu ar fi: să păstreze mediul curat, prin reducerea nivelului de poluare, ca urmare a activității, pe care o desfășoară; să contribuie la împădurire, prin activități de plantare; să folosească rațional resursele de apă din surse publice, etc.”

ALO, CAPITALA: Ce activități preconizați în perioada de vară?

AO „ECOCONTACT”: „La moment, „EcoContact” nu a revenit pe deplin la activitățile fizice, respectiv, ne vom centra mai mult pe elaborarea documentelor de politici și suport în îmbunătățirea cadrului normativ de mediu, precum și alinierea acestuia la UE. Un document major la care „EcoContact” lucrează, la moment, și va lucra intens în vară este elaborarea Regulamentului la nivel național ce va transpune Regulamentul Parlamentului European și Consiliul UE din 25 noiembrie 2009 66/2010 / UE privind eticheta Uniunii Europene ecologice.  Regulamentul va stabili dispoziții referitoare la cerințele de atribuire și aplicarea a etichetei ecologice în Republica Moldova, va reglementa procedura de dezvoltare și revizuire a criteriilor privind eticheta ecologică. Mai multe detalii privind beneficiile si rolul etichetei puteți afla accesând pagina oficială a UE pe etichetare ecologică. La acest Regulament „EcoContact” lucrează în parteneriat cu MADRM.”

ALO, CAPITALA: Cine poate deveni voluntar la “EcoContact” şi ce beneficii aduce voluntariatul în această instituție?

AO „ECOCONTACT”: „Din păcate, „EcoContact” nu este organizație gazdă de voluntari, respectiv nu dispunem de voluntari. La moment, cei mai fideli voluntari sunt familiile noastre, care ne susțin în activitatea noastră indiferent că sunt urcușuri sau coborâșuri, chiar dacă uneori nu înțeleg de ce depunem eforturi supraomenești când majoritatea sunt indiferenți, dar anume așa se formează o cultură de mediu și se creează practici responsabile.”

ALO, CAPITALA: Care sfaturi părinteşti vă servesc drept motto în activitate şi în viaţă?

TATIANA COCIAS: „Omul sfințește locul” sau „Fă rai din ce ai”. Dacă acolo unde suntem, reușim, prin grija față de tot ce ne înconjoară să ne creăm condiții sustenabile, ne putem considera câștigați. Este o responsabilitate pe care trebuie să o avem față de aproapele nostru și față de natura, căreia îi datorăm existența noastră.”

Advertisement

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here