DIN PRIMA SURSĂ: ACTIVITATEA EXEMPLARĂ A UNUI CONSILIER MUNICIPAL: ÎN DIALOG CU DINARI COJOCARU

1. „E mai ușor să răspundem unde nu avem probleme, decât unde ele nu sunt” ați afirmat Dumneavoastră într-un interviu. În ce măsură orașul nostru drag înflorește și totuși ce capitol mai problematic este acum în vizorul Dumneavoastră?

Probleme avem într-adevăr foarte multe. Începând de la gestionare și terminând cu efectuarea lucrărilor. Pe mine, în calitate de cetățean, când ies din casă mă deranjează și același ascensor, aceeași curte, trotuar, stație de troleibuz, drumul pe care merge troleibuzul, grădinița, școala. Cu ele mă confrunt zi de zi. Dacă vom întreba o persoană de vârsta a treia, care stă mai mult în rând la poștă, ea va spune că o deranjează poșta, starea poștei, policlinica și starea serviciilor medicale. Dar, până la urmă, cred că problema cea mai mare este în om, deoarece am observat că de multe ori găsim finanțare, o modalitate de a implementa un proiect, dar se găsesc câteva persoane care parcă intenționat „întind” acest proces. În fiecare proiect se găsește câte un „gospodar”, care, înțelegând că fiecare zi de verificări i se achită, intenționat tărăgănează aceste verificări și le întinde pe o perioadă mai lungă. Iar în rezultat avem ceea ce avem: lipsă de calitate și de responsabilitate.

2. Regulamentul spațiilor verzi, Regulamentul animalelor de companie, primul teren de joacă… Ce realizări mai aparțin autorului Dinari Cojocaru?

Strada Testemițanu, care nu a fost reparată mai bine de 20 de ani va fi acum reabilitată integral și anume se va pune accentul pe repararea trotuarelor, reproiectarea stațiilor de oprire, dezasamblarea gheretelor de acolo. Scopul este ca ulterior să avem un aspect plăcut și strada să fie funcțională, adică să nu avem ambuteiaje create artificial. Totodată, ducem tratative cu instituțiile medicale din preajmă ca să ni se permită să utilizăm terenul lor pentru parcări, ca mașinile să nu fie publicate pe marginea drumului.

Un alt exemplu este strada Ialoveni. Jumătate de stradă era reparată din contul Autorităților Publice Durlești, pe cealaltă jumătate nu s-a intervenit. Acum este reparată integral. Sunt niște proiecte destul de mici, dar dacă fiecare consilier ar avea posibilitatea să se implice chiar și în așa măsură, vom avea mai mult succes.

3. Cât de insistent trebuie să fie un Consilier Municipal ca propunerile sale să fie îndeplinite?

A da o propunere nu este încă succesul și nu este sămânța roditoare care va da un rezultat. O propunere presupune și realizarea ulterioară a unor pași. În 2017 am făcut audieri publice referitoare la Banda Unică, cum ar trebui să arate, cum ar trebui să se desfășoare procesul, s-au făcut și unele lucrări inițiale. Dar rezultatul final l-am putut vedea abia în 2020, când s-a pus Banda Unică pe strada Pușkin. Este un proces complex, care ține nu numai de o persoană, dar de o infrastructură întreagă: Direcția Transport, Parcul de Troleibuze și înțelegerea cetățenilor, care sunt deprinși să parcheze acolo unde le este lor comod negândindu-se că pot deranja întregului trafic de pe strada centrală. Important este că am pus această bandă, dar se mai întâmplă ca unii cetățeni să-și parcheze mașinile luxoase acolo unde ele nu ar trebui să stea.

4. Dar cum putem măcar un pic schimba mentalitatea noastră?

Ține de educație. Aceeași persoană, dacă pleacă într-o țară europeană se conformează imediat tuturor regulilor de acolo. Cum vine aici aruncă și mucul de țigară și se parchează unde binevoiește. Cred că ar trebui să fim mai duri, dar și să comunicăm mai mult. Poliția nu este numai acel organ care ar trebui să constate încălcarea și să pună o amendă, dar, la prima etapă, ar trebui să se salute și să roage persoana în cauză să schimbe locul parcării sau să respecte regulile, în dependență de situație și de încălcare. Totodată ar trebui să-i comunice persoanei amenda cu care se poate alege. Omul va înțelege că se comunică cu el și nu este tratat doar ca un portmoneu din care pot fi scoși banii. Omul va înțelege că este stimat în țara sa și cu el mai întâi se consultă, apoi, în caz de neasculare, i se pune amenda.

5. Dacă noi cetățenii vom face observație celor care încalcă, dacă le-am oferi un exemplu bun copiilor, cu pași mici, dar tot lucrurile ar putea fi schimbate.

Sunt de acord cu Dumneavoastră. Este totodată și un proces educațional de lungă durată. Copiii trebuiesc educați începând din grădiniță și școală. Noi, în Consiliul Municipal, chiar am pornit un program de educație a copiilor în vederea selectării gunoiului, aruncării corecte. Dar, totodată, copilul se pomenește într-o dilemă. La școală, la grădiniță i se spune că nu trebuie să mănânce afară, pe un teren de joacă, dar când iese cu părinții săi… se întâmplă ceea ce se întâmplă și urnele de lângă terenurile de joacă sunt pline cu resturi de mâncare.

Fiecare are acasă urna sa de gunoi, pentru care plătește, odată ce locuiește la bloc. Dacă fiecare ar arunca gunoiul la el acasă, resursele financiare, pe care le utilizăm pentru curățirea urnelor de gunoi de pe lângă terenurile de joacă și alte locuri de acest gen, le-am putea îndrepta în altă parte, pentru a avea un oraș mai frumos.

6. Ce vă doare cel mai mult, luptați și poate aveți deja succese în domeniul sănătății și educației tinerii generații din Republica Moldova?

Pilonul educației în orice societate este profesorul. Este un domeniu foarte mare în care noi trebuie să investim. Profesorul este cel care oferă acea educație, care dezvoltă acel mugure al științei, din care ulterior fiecare persoană decide ce vrea să devină în viață. Ar trebui să fim mai solidari față de școlile profesionale. Nu trebuie să ne concentrăm doar pe universități, dar și pe școlile profesionale astfel ca toți copiii să capete niște abilități din care ar putea să se întrețină. Următorul pilon al societății este totuși medicina, deoarece un stat deștept și sănătos poate să aducă plusvaloare cetățenilor săi.

Dacă ne referim la familie, copii mei merg la o școală municipală, nu caut ceva privat ori mai prestigios. Nu am nimic împotriva sectorului privat, dar consider că totuși cele mai bune cadre didactice sunt la noi în municipiu. În instituțiile private, în principiu, pleacă acei profesori, care lucrând la stat s-au confruntat cu multe probleme, care nu se regăsesc în sectorul privat. Dacă noi vom crea profesorilor condiții mai bune, le vom oferi salarii mai mari, atunci și cele mai bune instituții de învățământ vor fi tot cele de stat.

7. Sunteți medic și referindu-ne la cel de-al doilea val de pandemie, cu ce cuvinte doriți să veniți în fața cititorilor noștri?

Indiferența cuiva duce ulterior la moartea altei persoane. Un tânăr cu o imunitate bună, chiar dacă se îmbolnăvește poate rezista Covid-ului și nu va avea o situație clinică atât de pronunțată. El va spune că are o răceală banală, dar nicidecum nu va spune că are Covid-19. Peste 3 – 4 zile această clinică va trece, dar în această perioadă el este un purtător, o bombă pentru persoanele care au niște patologii cronice, o bombă pentru persoanele care au o vârstă înaintată.

Pacienții trebuie să țină cont de recomandările medicilor. Noi nu oferim recomandările din propria experiență, suntem o comunitate internațională și ne împărțim între noi cu rezultatele și schemele optime.

8. Acum, dacă e cald, am putea să ne relaxăm cu protecția față de Covid-19?

Natura ne merge în întâmpinare, dar oricum măsurile de protecție trebuie să fie respectate: să purtăm mască, să ne spălăm mâinile cu dezinfectant și la primele semne clinice să informăm medicul de familie, chiar dacă semnele ne par banale.

9. Cât de des sunteți pasagerul unui transport public? Ce obiecții aveți din partea cetățenilor atunci când conduceți?

Vă răspund în calitate de șofer. Problemele cele mai mari sunt ambuteiajele și parcările.

Locuiesc lângă stație și de multe ori plec în centru cu transportul public. Ca pieton știu de problema dată și cred că o vom revizui, trebuie să schimbăm rutele din Chișinău. Ele sunt învechite, dar avem foarte multe blocuri noi, recent construite.

Interviul a fost realizat folosind materialele emisiunii “Aroma dimineții” din 30 iunie 2020, cu Nata Boboc, de la postul de radio din Chișinău “Avtoradio”.

Advertisement