DIN PRIMA SURSĂ: INTERVIU CU INGA IONESII, VICEPRIMAR

0
106
  1. Ați declarat că doriți să transformați Chișinăul într-o capitală europeană prin investițiile, pe care intenționați să le atrageți din exterior. Prin ce proiecte urmează să atrageți investițiile și în ce domenii din Chișinău vor fi ele investite ulterior?

O parte din investiţii sunt deja în proces de implementare. Noi cooperăm şi cu Banca Mondială  şi cu BERD, și cu alți parteneri externi cum ar fi de exemplu UNDP. O parte din ele sunt proiecte de creditare, dar, oricum, vin să dezvolte infrasctructura în capitală. Ne propunem să atragem mai mulţi investitori şi, pentru a reuşi, planificăm în luna octombrie să organizăm un forum investiţional. Pentru acest eveniment vor fi elaborate fişe de proiecte investiţionale, care vor fi expuse spre examinare potenţialilor investitori. Proiectele, ce urmează a fi propuse spre analiză, vor fi proiecte pentru dezvoltarea oraşului, proiecte de infrasctructură, inclusiv  proiecte sociale şi, sigur, ne dorim să dezvoltăm Chişinăul din punct de vedere turistic. Până la urmă, toţi turiştii vin la Chişinău. Ei pleacă la Cricova, Orheiul-Vechi sau în alte locuri, dar vin mai întâi la Chişinău şi pornesc de aici. Şi, sigur, ne dorim ca oraşul să arate altfel. În acest context, vrem câteva proiecte menite să promoveze Chişinăul ca destinație turistică.

Tot aici, vreau să menţionez despre iniţiativa, care a fost lansată  privind formarea Consiliului Donatorilor de pe lângă Primar. Procesul deja a început. Am elaborat un concept al acestui Consiliu şi planificăm o întâlnire cu toţi donatorii externi, care sunt în Moldova, şi vrem să le propunem să participe la susţinerea dezvoltării capitalei prin implementarea unui şir de proiecte. Avem nevoie asistenţă tehnică, de consultanţă. Astăzi Primăria nu dispune de capaciăţi instituţionale suficiente ca să poată dezvolta de sinestătător un şir de proiecte şi documente necesare. Respectiv, credem că acest Consiliu al Donatorilor ne va ajuta, în primul rând, să identificăm, pe fiecare proiect, cine din donatori este gata să ne ajute şi, în al doilea rând, să evităm suprapunerea sarcinilor.

Un alt aspect ce ţine de atragerea investitorilor, cred că, ar fi un şir de vizite care vor fi planificate în curând. Vom vizita, în primul rând, oraşele cu care avem acorduri de înfrăţire, de prietenie. Aceste acorduri au fost semnate cu mulţi ani în urmă, dar nu au fost valorificate. Azi avem un şir de scrisori şi invitaţii. De exemplu, din partea Primăriei din Sofia, din partea Primăriei din Varşovia (Polonia), avem invitaţii din Suedia (Stokcholm), cu care am avut o întâlnire preliminară; Cehia, la fel, este deschisă pentru cooperare. Deasemenea – Talin, Riga, Vilnius… şi vrem să valorificăm acest potenţial. Sperăm că o să avem posibilitatea să dezvoltăm împreună cu partenerii noştri mai multe proiecte de dezvoltare a orașului.

  1. Ce proiecte urmează să propuneți la vot în anul 2020 – 2021 şi ce impact vor avea ele pentru capitală?

La moment nu pot oferi multe detalii privind proiectele care sunt în proces de lucru, dar vreau să menţionez că structura existentă astăzi în Primărie nu este funcţională şi eficientă. Şi atunci când ne propunem realizarea unor proiecte strategice globale trebuie să pornim de aici – avem nevoie de o instituţie funcţională, de o echipă puternică de specialişti, pe care vrem să-i atragem. Este posibil doar printr-o reformă structurală. Respectiv, pentru anul curent noi ne propunem revizuirea structurii administrative şi să venim cu propunerea unei organigrame noi, care să ne permită să ne realizăm proiectele de dezvoltare a orașului pe care le avem în plan.

Aş vrea să menţionez un proiect de suflet pentru mine, care deocamdată este doar o iniţiativă. Am lansat discuţiile cu tinerii antreprenori. Este un proiect privind crearea unui ecosistem, care se referă la crearea condițiilor pentru dezvoltarea tinerilor antreprenori şi mi-aş dori să transformăm Chişinăul într-o capitală a antreprenoriatului inovaţional și start-up-urilor. Aici, împreună cu tinerii antreprenori, am discutat în vederea creării unui hub care să servească pentru dezvoltarea tinerilor antreprenori, să le ofere posibilitatea să activeze, să genereze idei, proiecte. Ne dorim ca Chișinăul să devină un hub pentru tineri antreprenori creativi. Sper să putem realiza acest proiect împreună, sigur, cu suportul şi atragerea asistenţei investitorilor. Astfel de proiecte demarează în Estonia şi aş putea aduce o experienţă de acolo, cum ar fi: hub-urile Mektory, Tehnopol, care sunt în Talin. Datorită acestor hub-uri studenţii au posibilitatea să vină după lecţii şi să-şi realizeze proiectele practice iar producătorii să-și dezvolte tehnologiile noi în cooperare cu mediul științific. Dar, totodată, oferă posibilitatea şi tinerilor antreprenori să-şi dezvolte afacerile. Acum Estonia este pe primul loc la crearea și dezvoltarea start-up-uri şi noi aş putea prelua experienţă de la ei în acest sens.

  1. Se spune că bugetul municipal pentru anul 2020 are multe neajunsuri. E adevărat? Unde ar trebui să se intervină cu rectificări?

Sunt de acord. Nu voi intra în detalii, dar acest buget a fost aprobat în timp, el a fost expus discuţiilor publice (chiar dacă unii zic că n-au reuşit să participe la aceste discuţii), el a fost plasat pe site-ul Primăriei, conform procedurii (deci procedurile au fost respectate) şi trebuie să recunoaştem şi să fim conştienţi că echipa în frunte cu noul Primar a venit la sfârşit de an. În aceste condiţii, prezentarea unui buget binegândit, calculat era un exerciţiu destul de complicat, dar s-a reuşit. Respectiv, elaborarea bugetului este tot una dintre prerogativele şi sarcinile primordiale ale acestui an.

Ca să venim în luna octombrie/noiembrie către Consiliu cu un buget revizuit, cu o politică de impozitare nouă, vrem să revedem taxele locale, să vedem, din punct de vedere al experienţei altor ţări, să eficientizăm partea de venituri şi cheltuieli. Ne dorim majorarea veniturilor din eficientizarea părții de cheltuieli, pentru că dacă examinăm bugetele altor municipii, din alte ţări vedem că pot să-şi permită să implementeze proiecte investiţionale de infrastructură din propriile bugete. Primăria Chişinău poate la fel  s-o facă, pur şi simplu, trebuie raţional să se gestioneze veniturile şi chetuielile. Trebuie să revizuim taxele. De exemplu taxa pentru publicitate, care a fost propusă în consiliu să se majoreze până la 1200 lei pentru 1 m2. Până la această aprobare, taxa era de 700 lei, care tot este destul de mare în viziunea agenţiolor economici, dar această majorare s-a propus necalculat, fără o analiză a impactului asupra mediului de afaceri şi, totodată, nu s-a luat în consideraţie că o mare parte din ei, pur şi simplu, nu vor achita taxa respectivă. Din această cauză, veniturile care s-au calculat la buget, nu vor fi acumulate. Mai mult ca atât, multe panouri au fost scoase, din cauză că erau ilegale, fără autorizaţie, iar când s-au făcut calculele la partea de venituri s-au luat în considerație toate panourile. Acum noi vrem să venim cu un concept nou de panotaj – unde amplasăm panourile, ce fel de panouri punem, cum trebuie să arate o publicitate stradală, etc.. Mă bucură faptul că avem parteneri din mediul de afaceri care activează în acest business și care sunt gata să vină nu doar cu propuneri constructive de soluționare a problemelor, dar și să contribuie cu investiții proprii pentru a îmbunătăţi situaţia în domeniul panotajului stradal.

  1. Care sunt principalele puncte din strategia de dezvoltare instituțională, elaborată de Dumneavoastră pentru următorii trei ani?

Nu pot să am o strategie personală. Ceea ce facem, facem împreună cu echipa, cu toţi viceprimarii în frunte cu Primarul General. Sunt mai multe proiecte, cum ar fi de exemplu crearea unui Smart City, Oraşul Verde – un proiect care a fost astăzi prezentat şi este o bază pentru dezvoltarea de mai departe. Sunt fixate acţiuni concrete care să transforme oraşul, totodată ţinem cont şi de capacitatea instituţională.  În acest program avem descrişi paşi concreţi după care să ne mişcăm şi să realizăm sarcinile propuse. O să avem şi asistenţă tehnică. În final, aceste acţiuni urmează să ducă la crearea unui oraş verde și modern, pe care ni-l dorim. Un alt obiectiv destul de important este digitalizarea Primăriei. Aici vorbim despre eliminarea corupţiei și oferirea serviciilor de calitate. Sunt deja şi unele realizări, pe care putem să le prezentăm – crearea Ghişeului Unic pentru eliberarea autorizaţiilor în construcţii. Solicitările pot fi depuse online şi la fel, online, este eliberată şi autorizaţia. Eu aş zice că e un pas foarte important, deoarece încercăm să eliminăm factorul uman în acest proces. Digitalizarea şi implementarea soluţiilor informaţionale ne va permite să creăm o instituţie funcţională, fără corupţie. Corupţia, într-o măsură oarecare, există peste tot, dar până la urmă acest fenomen poate fi diminuat şi eliminat treptat prin implementarea tehnologiilor informaționale.

  1. Care este cea mai mare realizare a Dumneavoastră în funcție de Ambasador al Republicii Moldova în Estonia, cu care vă mândriți în mod deosebit? Dar referindu-vă, în general, la experiența Dumneavoastră, care ar fi această realizare?

În primul rând, un succes este numărul de proiecte de asistenţă tehnică, care au fost realizate şi implementate. În al doilea rând – numărul delegaţiilor, care au avut posibilitatea să viziteze Estonia pe parcursul acestor patru ani, cât am fost ambasador. Vizitele au fost foarte utile, pentru că oamenii care veneau din diferite domenii şi sectoare, după discuţii se întorceau acasă cu un optimism şi cu o speranţă că ei tot pot face aşa cum au văzut în Estonia.

Estonia este pentru noi un exemplu elocvent. O ţară mică, cu numărul populaţiei de un milion, dar care a reuşit să ajungă astăzi una dintre cele mai dezvoltate ţări din punct de vedere economic în regiune şi în spaţiul post-sovietic. Au reuşit să digitalizeze ţara la 100%. Toate serviciile în Estonia sunt online. Plus la toate, estonienii sunt foarte deschişi pentru a împărtăşi experienţa proprie. Nu vorbesc doar despre reuşite, dar, cel mai important, ei ne spun care au fost greşelile. Şi asta este cel mai important – să ştii ce nu trebuie să faci şi cum nu trebuie să faci, fiindcă asta economiseşte din timp, pe care, spre regret, noi nu prea îl avem. Foarte mulţi ani am stat pe loc şi acum, fiind în această grabă, spre regret, suntem presaţi prea tare ca să putem gândi creativ. Creativitatea la fel  poate fi învăţată de la estonieni.

Foarte mult îmi place cum se dezvoltă la ei turismul rural, care a început să fie preluat şi de localităţile rurale din Moldova. Au fost organizate cîteva vizite în acest sens şi mă bucur că în multe raioane există exemple pozitive, inspirate din Estonia.

Avem cooperare bună cu Estonia absolut în toate sectoarele. În domeniul justiţiei, de exemplu; departamentul politiţie are relaţiei excelente cu schimb de experienţă şi delegaţii în fiecare an; în domeniul educaţiei am lansat nişte proiecte. Avem proiecte de susţinere a femeilor antreprenoare şi a tinerilor antreprenori. Acest proiect îmi place foarte mult, fiindcă suportul pentru tinerii antreprenori este foarte important. Le oferă răspuns la întrebări importante: Cum să înceapă o afacere? Care ar fi instrumentele finaciare de suport pentru ei? Care ar fi ideile? Deseori se întâmplă că poţi obţine o consultanţă dacă merită ori nu să începi o oricare afacere. Când apare o întrebare dacă merită să începi o afacrere ori nu, expertiza şi consultanţa dată, prin proiecte, este chiar relevantă. În agricultură avem o cooperare foarte bună la nivel instituţional, a fost semnat memorandum de cooperare care sper să ofere mai multă expertiză și realizarea proiectelor de asistență tehnică în domeniul dezvoltării sectorului agrar.

Putem doar să de mândrim cu aceste relaţii şi doar să le valorifiăm şi amplificăm în continuare.

  1. Mai multe femei în politică înseamnă…

Cred că înseamnă regulă, corectitudine, grijă de ţară, de oraş, o responsabilitate, poate mai mare. La nivel global se mai întâmplă ca unii miniştri, priminiştri să fie daţi afară pentru corupţie, dar n-o să găsiţi în această listă o femeie. Cred că femeile sunt mai mult focusate pe realizarea sarcinii şi nu pe carieră, mai mult se gândesc la rezultat. Totuşi nu trebuie să exagerăm, deoarece trebuie să existe un tandem. Aşa este creată natura, ne completăm reciproc. Bărbaţii au un raţionament, o gândire logică, femeile sunt mult mai intuitive. Într-o astfel de echipă se pot obţine mai multe rezultate.

  1. În ce mod pot fi caracterizate relațiile moldo-estoniene? Ce ar trebui să preluăm de la estonieni?

Trebuie să învăţăm să ne iubim ţara şi să ne respectăm pe noi înşine. Este primul lucru, este ca o regulă, fiindcă ceea ce am văzut timp de patru ani în Estonia m-a impresionat foarte mult. De exemplu – unitatea poporului: politicienii vin, se duc, dar unitatea în ţară şi viziunea privind dezvoltarea ţării este unică, indiferent de cine vine la putere. Aceasta asigură o continuitate, o dezvoltare pentru ţară.

Trebui să învăţăm să fim pragmatici, să fim calculaţi, după cum spun estonienii: „Să ne grăbim încet”. Da, trebuie să luăm decizii, dar deciziile trebuie să fie foarte bine gândite şi calculate. Atunci când se spune că estonienii sunt înceţi, nu este adevărat. Ei, pur şi simplu, niciodată nu i-au o decizie pripită. Până nu văd calculul, o analiză şi rezultatul final, ei nu se pornesc să realizeze proiectul. Totodată, sunt foarte consecvenţi şi ei întodeauna ating scopul, pe care şi l-au pus. Aici, pentru a ilustra mai bine ce înseamnă Estonia, aş vrea să aduc exemplul unui businessman, care activează în domeniul IT. Cu mulţi ani în urmă a hotărât să pornească o afacere în Africa, să deschidă o companie IT acolo. Prima vizită a lui a fost în anul 1998. Sigur că nu a avut succes. A avut şi o barieră de comunicare, în ceea ce ţine de limbă. Peste câţiva ani a identificat partenerul în Franţa, care l-a ajutat cu comunicarea şi, plus la aceasta, deoarece Franţa a avut colonii în Africa şi o înţelegere mai bună a pieţei, a înţeles cu ajutorul acestui partener ce prezintă această piaţă şi cum poate el pătrunde pe piaţa respectivă. A mers iarăşi în vizită, iarăşi a avut întâlniri, care iarăşi nu s-au finalizat cu ceva concret, dar peste patru ani, totuşi a semnat un contract şi s-a stabilit acolo cu afacerea. Aceasta demonstrează că dacă îţi pui un scop, nu te dezici de el, chiar dacă e greu şi complicat. Numai în cazul ăsta poţi reuşi. Este un exemplu, care poate nu e la nivel global, dar el poate fi aplicat şi în cazul unei ţări, pentru că atunci când noi vrem să ajungem undeva şi vrem să ne dezvoltăm ţara, oraşul, noi trebuie să fim foarte perseverenţi, să mergem înainte şi să nu ne dezicem, indiferent dacă este foarte complicat şi greu. Şi dacă avem probleme, orice problemă poate fi soluţionată. Noi nu trebuie să ne dezicem de scopul şi planurile, pe care le avem.

Mai este încă ceva. Atunci când fiecare dintre noi zice că vrea să fie bine, trebuie să înceapă de la sine. Eu mă schimb, eu vreau să fie bine şi voi face ca lucrurile să fie aşa. Dacă vom începe să gândim aşa, în rezultat, putem să reuşim.

  1. Care sunt sfaturile, pe care le-ați primit de la părinți, și pe care le oferiți, la rândul Dumneavoastră, fiului?

Părinţii mereu mi-au spus că: „Trebuie să fii om. Oriunde vei fi, trebuie să fii om cu toţii. Să respecţi oamenii, să fii înţelegătoare, să încerci tot timpul să fii obiectivă.” Şi desigur – cei 7 ani de-acasă, pe care trebui să-i ai. Asta am primit de la părinţi. Sigur că îmi spuneau mereu: „Trebuie să munceşti mult, ca să obţii ceva. Dacă doreşti să obţii ceva, trebuie să înveţi mult, trebuie să fii curioasă în permanenţă, să afli ceva nou. Doar în felul ăsta poţi să te dezvolţi”.

Advertisement

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here