- În unele surse găsim scris Stela Mitriuc, în altele – Steluța Mitriuc. Ce variantă preferați Dumneavoastră?
În pașaport sunt Steluța Mitriuc. Când am absolvit Institutul și am făcut primul clip, trebuia să-mi aleg un nume scenic. Am observat că interpretele optau pentru diminutive. Eu am decis să merg invers. De aceea numele meu de scenă este Stela Mitriuc, dar în toate documentele, în care trebuie să semnez după numele din buletin, veți găsi scris Steluța Mitriuc.
- Artistul își iubește toate piesele. Totuși care este cel mai îndrăgit cântec din repertoriul Dumneavoastră?
Nu am piese mai mult sau mai puțin îndrăgite. Am piese mai deosebite, de exemplu „Adagio” Albinoni, reprezentanta de bază a clasicii mondiale, fondul de aur al culturii mondiale. O altă piesă este „Une vie d’amoure”. Tot o piesă îndrăgită este și „Noi două”, semnată de Marian Stârcea și dedicată nurorii mele. Îmi place foarte mult „Citadela dragostei” semnată de Leonid Gorceag și Steliana Grama. În piesele mele la text s-a lucrat foarte mult, ele fiind foarte profunde. La „Rană de stea” Steliana Grama a făcut 12 variante de text până am ajuns la dispoziția și seninătatea care se cere să fie în această piesă. Sunt vreo șase, șapte piese foarte apropiate inimii mele. În ele m-am epuizat spiritual foarte mult și toate îmi sunt dragi în egală măsură.
- Sunteți în primul rând interpretă de muzică ușoară. Care a fost punctul decisiv, acel imbold care v-a determinat să vă implicați în domeniul administrativ?
De la cinci ani mă ocup cu muzica. Domeniile administrativ și creativ întodeauna au mers în cazul meu în paralel. După ce am absolvit Academia de Muzică, la care am făcut două facultăți – Regie și Canto Academic, s-a destrămat URSS și generației noastre „i s-au tăiat picioarele”. Au urmat ani întregi în care nu funcționa nimic din ceea ce era legat de creație. În acea perioadă, după ce absolveai o instituție, erai obligat să lucrezi cinci ani acolo unde te trimite statul. Statul m-a trimis să lucrez în Direacția Cultură a Primăriei Municipiului Chișinău. Deci activez în domeniul administrativ deja de 35 de ani.
- Perioada de pandemie a dat peste cap multe acticități, planuri și proiecte. Cum face față pandemiei Direcția Cultură?
Toate evenimentele, începând cu Sărbătorile Pascale, le-am făcut online. A trebuit să învățăm să facem programe destul de bune în noile condiții și, sper, ne-a reușit, petru că au fost apreciate de profesioniști. Am făcut evenimente de Paște, de 9 mai, de Ziua Copilului, M. Eminescu… Acum pregătim un program consacrat primei atestări documentare a Chișinăului, pe 17 iulie. Va fi un program frumos: cu interviuri și cu multe, multe lucruri captivante. Va fi un program artistic cu piese și texte consacrate Chișinăului. La capitolul „Nopțile muzeistice” am făcut patru filme- tururi virtuale ale expozițiilor din muzeu. Facem tot ce ne-am programat, doar că în regim online.
- Ce proiecte au fost realizate în perioada în care sunteți șef interimar al Direcției Cultură și vă mândriți cu ele în mod deosebit? Avem potențial artistic în municipiu? Se planifică unele proiecte, programe care să valorifice potențialul artistic în rândul tinerilor?
„Crizantema de Argint” este un brand deja internațional, inițiat de Direcția Cultură cu mai bine de 25 de ani în urmă. A fost în pauză vreo cinci ani, dar acum am reîntors festivalul. Festivalul „Roșu, Galben, Albastru” al copiilor pasionați de muzica academică, inițiat la propunerea mea, este tot o mândrie pentru mine, fiind la a XXVII ediție. Anul acesta am inițiat un proiect absolut nou „Jocurile Pitiene”, care trebuia să aibă loc primăvara aceasta, dar în legătură cu pandemia a fost contramandat pentru toamnă. Un alt proiect nou este „Cadranul tinerelor talente” în Sala cu Orgă. O dată pe lună se desfășoară câte un spectacol. Susținem copiii talentați din Chișinău, care fac muzică academică. Din ianuarie până în martie am reușit să organizăm trei spectacole, acum am trecut în mediul online.
Dacă toamna pandemia nu ne va strica planurile, sperăm să revenim în spațiile publice. Am avut un program special în Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, unde ar fi evoluat duminica toate colectivele din subordinea DC. Cum trece pandemia neapărat revenim la acest proiect.
Avem multe proiecte pentru copiii care practică muzica ușoară, pictura (expoziții online de pictură), muzeul lucrează foarte bine, avem proiecte care susțin copiii care practică muzica academică, avem două proiecte mari care vin să-i susțină pe copiii cu dezabilități. Vom avea o expoziție online de pictură în care copiii vor prezenta publicului desenele lor dedicate Chișinăului.
- Recent s-au purtat discuții pe marginea bugetului municipal 2020, care urmează să fie rectificat. În cultura Chișinăului se investește suficient? Căror aspecte trebuie să li se atragă mai multă atenție, din acest punct de vedere?
În cultură niciodată nu s-a investit suficient. Totuși noi ne descurcăm și cu banii pe care-i avem, cu toate că nu ar strica să fie puțin mai mulți. Avem o echipă unită, avem colectivele și artiștii noştri. Datorită potențialului profesional al oamenilor aceste probleme se rezolvă.
- Care sunt problemele cu care vă confruntați la locul de muncă? Ce soluții ar fi potrivite și binevenite astfel încât angajații Direcției Cultură să activeze în condiții mai confortabile?
Noi suntem un colectiv unit, la Direcția Cultură pot lucra doar oamenii „deosebiți”, „făcuți din alt aluat”. Ne străduim să avem condițiile necesare pentru serviciu și, după mine, colectivul dispune de tot ce este nevoie pentru a desfășura o activitate eficientă.
- Ce sfaturi oferite de părinți vă servesc drept motto și refren în viață?
„Nu zi hop, pân’ na-i sărit”.
- Urmează runda întrebărilor blitz. La aceste întrebări răspunsul trebuie să varieze de la un cuvânt până la maxim o propoziție:
- A fi artist înseamnă… a avea un suflet foarte rafinat.
- Dacă genul de muzică pe care-l practicați nu s-ar fi inventat, ce gen de muzică ați fi practicat?
- Muzica clasică.
- Dacă viața Dumneavoatră ar fi o melodie, cum s-ar numi ea?
- „Romanță”
- Ce fel de note ar fi în această melodie: bemol, diez și în ce octavă și tonalitate s-ar interpreta?
- Aș vrea să fie mai mult pe note și tonalități majore.
- Cu ce imagine vi se asociază cuvântul „cântec”?
- Care este elementul care vorbește cel mai bine despre gradul de cultură a unui neam?
- Cultura unui neam este și spiritul său.
- Dar a unei persoane?
- Inteligența, verticalitatea.
- Cultura este vie atâta timp cât… omul va progresa.
